Totalul afișărilor de pagină

luni, 4 noiembrie 2013

Nimic…



As putea sa invat sa savurez amarul de pe buzele tale.Nu dupa o cafea plictisita...Ci dupa un acid “te urasc” .As putea sa invat sa inghet traind langa sufletul tau rece, fara sa-mi doresc nici macar o scanteie.As putea sa invat sa ascult cele mai stupide si fara sens cuvinte pe care le arunci in agonie; atunci cand esti cumplit de gelos.As putea sa invat sa accept durerea ca pe o dulce prajitura ce o primesc zilnic, fara sa ma gandesc la silueta mea. As putea sa invat sa spun doar ceea ce iti place sa auzi,si chiar sa tac atunci cand nu vrei sa auzi nimic. As putea sa dispar ca un miros placut daca mi-ai cere sa nu persist ca tutunul.As putea sa inteleg indiferenta ta si sa traiesc cu ea oricat mi-ai cere. As putea sa renunt la orice, chiar si libertatea mi-as da-o pe nimic, sa traiesc in inchisoarea ta unde nu as cere nimic. As putea sa ma hranesc cu ura, sa beau indiferenta , sa ma imbrac in durere si sa ma invelesc cu dorul… As trai inchisa undeva fara sa-mi doresc nimic. Ti-as da voie sa devii totul si totodata NIMIC!